Pasiunea mea este dintotdeauna sa ma bucur de calatorii.
Fiecare calatorie aduce bucurie!
Cu mare drag va impartasesc impresiile mele dupa calatoria avuta in Iordania. Pozele sunt reale, facute de mine si de prietenii mei, va redau din trairile noastre din aceasta tara foarte frumoasa.
Iordania, venim!
Iordania nu detine petrol insa face bani din piatra seaca (la propriu), creme din noroiul de la Marea Moarta si cultiva legume in desert. Ei fac bani din turism si din povesti. Acum facem si noi parte din povestea derulata in Amman, Petra, Wadi Rum, Aqaba si Marea Moarta.
Iordania este o tara sigura pentru turisti, avand in vedere conflictele din Orientul Mijlociu, moderna si libera, fara restrictii religioase si cu oameni primitori, noi am vazut multi localnici zambind, nu sunt agresivi atunci când vor sa vanda ceva, nu sunt insistenti, asa parca iti tot vine sa faci shopping.
Iordania este o tara scumpa, dar aproape totul se negociaza. Recomand sa aveti bani pe card si sa platiti cu cardul ori de câte ori este posibil. Pentru a scoate bani de la bancomate se percepe o taxa de 5 dinari/tranzactie. Recomand sa cumparati o cartela locala cu net si minute. Noi am luat o cartela pentru net evident, ca pe rooming vine o factura de 2 ori banii dati pe excursie!
Mancarea in Iordania este excelenta – hummus, saorma, pui la rotisor, miel, pizza arabeasca (manakish), fructe de mare, dulciuri, Yum. Se mananca paine la fiecare masa. Falafelul este delicios si pufos. Este o tara ideala si pentru vegetarieni, au muraturi, multe legume si salate. Gustul hummusului in Iordania este total diferit fata de ce am mai maincat, cel libanez sau turcesc. Acesta are ingrediente simple: naut, lamaie, usturoi, tahini si deliciosul ulei de masline. Moutabel este un aperitiv delicios din vanata coapta. Pe langa vinete se mai pune pasta de susan, iaurt, ulei de masline si lamaie. Desi se aseamana cu salata noastra de vinete, va asigur ca gustul este total diferit si delicios.
Falafelul m-a cucerit! Usor si aerat pe interior, crocant pe exterior si foarte aromat, am reusit sa disting arome de chimen, usturoi, patrunjel si nu mai stiu ce, ceva foarte bun.
Ce ai spune de exemplu despre o portie de tabbouleh? Aceasta salata vegetariana care abunda in rosii, patrunjel si bulgur, este tot ce iti trebuie pentru a-ti spune bun venit in Iordania!
Iordanenii nu abuzeaza de carne si consuma legume din belsug. Humusul si uleiul de masline iordanian sunt alimente vestite pentru caliatatea si gustul deosebit. Nu ai cum sa ratezi o portie de falafel sau o lipie vegetariana cu arome naturale de tot felul.
Baclavaua, halvaua, pepenele rosu, fructele de cactus iti dau senzatia ca ai mancat pe saturate dar nu te poti opri, e un adevarat festin. Poti stinge totul cu o portie de iaurt iordanian – labneh – cremos si bun, sau cu un ayran pe care cu greu il vei uita.
Rasfatul culinar este in desert, beduinii gatesc cel mai bun miel, in niste cazane speciale, cu legume. Practic, nu te poti abtine, e de bine! Vai, salivez!
Recunosc, dupa aceasta vacanta am revenit cu 3 kg de amintiri in plus (colac pe burta). Ce sa fac, nu aveam un album foto pentru mancare, asa ca am depozitat totul la “ghizdan”.
Va prezentam povestea noastra, poveste de viata din vacanta.
Desfasuram pe zile itinerariul avut.
Prima zi
Aterizam in Amman, Capitala Regatului Hashimit al Iordaniei. Viza o luam prin intermediul agentiei locale pe baza de mandat. Altfel fiecare turist ar plati taxa de viza 60 USD. Numai dupa un zbor de 3h simtim o diferenta considerabila de temperatura. Ne preia ghidul si ne face transferul la hotel 4*
Fiind aproape seara, evident ca eram flamanzi si plecam in recunoastere. Gasim aproape de hotel un restaurant dragut, restaurant de lant la ei, HASHEM REST, cum ar fi la noi DRISTOR SHORMA. Portii mari si delicioase. Foarte bun orez si supa de legume. Hummusul minunat!!
Pe seara, pentru distractie, cafenele si narghilea, am fi iesit pe Rainbow Street. Am mancat cea mai buna salata fattoush la un local dragut, cu rosii, ardei si castraveti, fiecare a cumparat cate ceva din mancarea tipic libaneza, cu hummus, tabouleh, fattoush, mutabal, kebab si kofta.
Ah, nu as putea sa ma satur niciodata! Hummusul din Iordania mi-a dat reteta peste cap. Atat de bun si de perfect, incat am jurat sa nu mai incerc sa il fac singura acasa, ca ar fi o blasfemie!
A doua zi
Ne trezim la 07.00 ca avem o zi plina.
Dupa micul dejun pornim Amman city tour. Acest oras are o istorie lunga fiind mentionat pentru prima data in Biblie.
Il avem ghid pe Ali Shafie, volubil si mereu zambitor. El a studiat la Cluj in tinerete si vorbeste foarte bine romaneste. Ne provesteste, printre glume, despre istoria si cultura Iordaniana si se asigura ca suntem atenti la ce ne prezinta, vrea sa ramanem si cu ceva informatie, nu doar sa cascam gura la pietre 🙂
Teatrul Roman este printre cele mai bine pastrate din lume si se afla chiar in centrul orasului. A gazduit luptele cu gladiatori, refugiatii razboaielor,spectacole culturale. A fost restaurat acum 60 de ani si acum poate primi peste 6.000 de persoane. Respect!
Citadela din Amman, sau Jebel al-Qala’a in araba, este pe cea mai inalta colina din Amman, simbol al orasului. Astazi au mai ramas an picioare partial, Templul lui Hercule si Palatul Omayazilor, insa noi am urcat pana aici si pentru privelistea superba asupra orasului.
In Madaba vizitam Biserica Crestin Ortodoxa Sf. Gheorghe unde se afla cea mai veche harta a mozaicului ce ilustreaza Ierusalimul, Palestina, Iordania, Israel si Egipt.
Plecam spre Towaros Madaba, orasul cu mozaicuri, cu doar 85.000 de locuitori, foarte linistit, parca nelocuit…
Ne oprim la Mozaic House si intram in magazinul de suveniruri… Prea frumoase toate acele potentiale suveniruri. Mi-au placut seturile albaste, minunate!
Mergem mai departe catre Muntele Nebo unde se afla mormantului lui Moise . De aici, Dumnezeu i-a ingaduit lui Moise sa priveasca spre Tara Fagaduintei.
Pentru ca am prins o zi senina, in zare vedeam Israelul. Vizitam Memorialul lui Moise si o biserica bizantina refacuta partial. Accesul este gratuit.
Bate vantul foarte tare. Ne zgribulim sa incapem intr-o poza de grup. Copacii sunt aplecati spre est de vântul ce bate din vest. Sute de ani de vant naprasnic, rece si taios, au lasat copacii aproape culcati la pamant. Crucea cu sarpe este atractia nr 1. Doar Moise a putut invinge sarpele, crucea e ridicata in acest sens. Ne imprietenim cu asiaticii care nu mai lasau loc la nimeni pt poze. Pana la urma fac si eu o poza cu crucea…
Urmeaza o plimbare pe strazi prin magazine. Multa marfa peste tot. condiment pentru toate gusturile. Imi cumpar o esarfa cu rosu si alb, simbolul Iordaniei, pt maine la safari. O pierd apoi nu stiu pe unde.
Buff-ul (esarfa tubulara multifunctionala) este acea esarfa multifunctionala o poti pune pe cap impotriva soarelui, ori la gura, in cazul in care in desert vantul iti face probleme.
In loc de o cina standard la hotel optam sa gustam o cafea traditionala, condimentata cu muzica live arabeasca la restaurantul traditional Jafra, ca sa simtim cu adevarat cultura araba.
Cu un decor autentic, muzica live, narghilea si cafea la ibric, ne-am relaxat in stilul lor, foarte bine! Fasolea a facut seara!
A treia zi
Ne trezim la 05.30, servim micul dejun la 06.00 si pornim spre Petra. Drum de 4h cu masina. Recunosc, am dormit pe drum, ca trezitul la ora 05.30 pentru mine e ca “luatul cu arcanul la armata”… Sosim in Petra.
De retinut: la doar 200m de intrarea in Petra era Edom Hotel Petra, de 3* insa cu o locatie buna. Chiar la intrarea in Petra ne intampina Movenpick Resort Petra 5*. Ne intereseaza sa stim cum sunt aceste cazari, ca pe viitor sa putem recomanda turistilor ce au diferite bugete de vacanta. Eu as alege The Old Village Hotel & Resort 5* superior, hotel in cladire veche din 1800, in stil traditional, cu piscina interioara si servicii de top!
Petra este povestea din “O mie si una de nopti”, este locul prin care zboara Aladin, este antichitatea la picioarele tale, este intoarcerea cu 2.600 de ani in urma.
Petra este locul in care pietrele danseaza in razele soarelui si turistii merg cu capul lasat pe spate, sa cuprinda plini de uimire maretia stancilor. Este raiul fotografilor, intr-un joc vesel de lumina si umbre. Un amestec de colori, Petra este o comoara naturala, o incantare.
Cetatea sculptata in canion de poporul nanibian ca fortareata de necucerit a avut o pozitie strategica pe rutele comerciale ale Orientului. Romanii au cucerit-o in anul 106 dar dupa niste cutremure, cetatea a fost parasita. In 1812, cetatea a fost redescoperita de catre exploratorul Johann Ludwig Burckhardt. Ani mai tarziu tezaurul a devenit cunoscut in intreaga lume, intrand in Patrimoniul Mondial al UNESCO din 1985.
La intrarea in canion e musai o poza cu strajerii locului.
Vizitam centrul orasului, mormantul regal, teatru, locul de jertfa, mormintele romane…
Punctul principal de atractie este bineanteles Tezaurul inalt de 40m din Cetatea Antica.
Pana la Tezaur insa, drumul in sine este formidabil, prin canionul ingust denumit “Sig”, de 1,2 km lungime, unde razele soarelui schimba de la o curba la alta culoarea stancilor.
Dupa Tezaur, am mai mers cateva minute pana la un platou inconjurat de munti, unde gasim multi vânzatori de suveniruri, tarabe vai de ele, dar cu WIFI…
Avem liber o ora ca fiecare sa se bucure de acel loc in felul lui. Imi cumpar cercei cu 20 dinari, cercei de argint, calitativi, chiar frumosi, in stil iordanian.
Tot felul de suveniruri, de la pietre la metale, la obiecte chiar frumoase, totul scump!
In Petra nu ai cum sa vezi tot intr-o ora!
E un loc unde sa stai sa meditezi, sa admiri culorile naturii si sa simti putea pietrei.
Am lasat grupul si aglomeratia in urma si am pornit prin canion la o plimbare altfel. Pentru ca eram singura niste copii tot incercau sa imi vanda vederi. Pana nu am zis raspicat GO AWAY! nici ca se dezlipeau de mine. Mergeam agale printre rocile masive si ma gandeam: cata energie! Ce forta si stabilitate, ce putere si rezistenta in acest relief! Am facut o scurta meditatie rezemata de o stanca mare. Era rece si imi dadea sentimentul ca e un suport colosal. As mai fi stat lipita de energia rosie dar a aparut un grup de asiatici galagiosi ce mi-au stricat zenu-ul…
E de stat aici. Doar sa stai si a simti vibratia locului. E fascinant!
Ne adunam cu totii la masina, ne lungisem mai mult decat era prevazut in program. Si nu era normal? Cum sa te dai plecat de aici? Un falafel mancat in masina pe drum spre Wadi Rum, apoi somn de voie …
Ajungem in Wadi Rum sau ’’ Valea cu nisip”, la 120 km de Petra, o rezervatie naturala pe o suprafata de 720 km. Aici vom gasi adrenalina in jeep safari si apoi de linistea Desertului Arabic.
Zici ca am ajuns pe Marte! Nu degeaba s-au filmat aici Martianul sau Star Wars.
Urcam in jeepuri. In drum spre dunele de nisip oprim la un bazar de beduini si suntem serviti cu ceai. Ni se prezinta creme si sapunuri, parfumuri si diverse suveniruri destul de piperate, na, viata in desert e scumpa!
Urmeaza jeep safari ca sa admiram apusul in desert. Prea frumos!
Ne cazam in ROSE SAND CAMP 4* la corturi cu veranda. Proprietarul e foarte primitor si ne povesteste din viata beduibilor. Soarele coboara curand si ne ne dezvaluie desertul de-un rosu aprins.
Servim cina bufet an cort foarte fain. Ne delectam cu hummusul, maslinele marinate, tabouleh-ul, dar mai ales cu o mancare traditionala “zarb”. Era facuta din miel si cartofi innabusiti la ceaun ingropat in nisip timp de 6 ore.
Zarb este preparat din carne marinata si legume, gatite intr-o groapa plina cu carbuni incinsi si acoperita cu nisip, mai bine de 6 ore. Cand e gata carnea se desprinde pur si simplu de pe oase. Sa va mai povestesc de gusturi si mirosuri. Hai ca prea va fac pofta! E bun, bun de tot!
Adunati in jurul unui foc de tabara, alaturi de gazdele noastre, am aplaudat la spectacolul oferit de beduinii ce cantau la mandolina. Ne lungim la o cafea aromata cu cardamon in stil beduin si o narghilea, pana taziu in noapte.
Dupa miezul noptii luminile se sting pentru a observa un cer instelat absolut impresionant.
A patra zi
La 6.00 dimineata avem o plimbare cu camila sa vedem rasaritul. Mergeam asa, in ritmul lent al camilei, printr-un defileu la cativa pasi de cortul nostru si ma gandeam cate caravane de sute de camile incarcate cu marfa au calcat pe acolo in cautare de clienti in spre Europa. Oare acei negustori aveau febra musculara asa cum am avut noi, dupa numai cateva minute de “calarit” camila?
Mi-a fost mila de biata mea camila care era legata feseles de un picior si se vedea ca nu-I convine, se zbatea si voia sa iasa din convoi, si pentru asta mai primea o varga de corectie de la beduinul ce ne conducea… mi-a parut rau ca am chinuit animalul pentru bucuria mea de moment. Nu cred ca voi mai calari vreun animal prea curand… Rasaritul de soare e deosebit in desert. Camilele stau cuminti cat noi ne pozam in soarele diminetii si ne aduc inapoi in camp.
Daca veti dori experienta cu camila trebuie sa va tineti bine de manerul seii cand urcati pe ea. Camila se ridica inclinându-se puternic in fata si in spate, daca butonati telefonul sau camera foto, va puteti trezi pe jos 😊
La 7.30 luam micul dejun, foarte bun.
Plecam spre Aqaba pentru plaja si relaxare la Marea Rosie. Gasim o statiune de vacanta, cu resorturi si hoteluri de lux, spa-uri, plaja, piscine, palmieri si asa mai departe.
Zona Marina ne incanta privirea cu de yachturi si cu vile sau apartamente care formeaza un complex rezidential exclusivist. Frumos!
Noi am stat chiar pe malul marii, la Movenpick Tala Bay 5*, un resort bun.
Urmeaza sa ne relaxam 2 zile aici.
Pentru cine vrea sa explorexe poate alege o plaja privata, la Berenice Beach Club. Intrarea costa 10 dirhami/persoana, clubul are 3 piscine, acces la plaja privata.
Si alte plaje sunt frumoase, cu bar si sezlonguri.
Mai toate femeile din Aqaba purtau hijab, unele chiar niqab, machiate excesiv. Poate doar asa isi puteau exprima feminitatea, avand in vedere portul… In Amman insa oamenii erau mai relaxati, mai occidentali, am vazut femei imbracate occidental, fara val, in timp ce majoritatea celor care purtau val erau imbracate normal, fara hijab, mai ales in zona noua a orasului. Erau mai europenizati, ceea ce ne facea si pe noi sa ne simtim confortabil.
Seara, Aqaba trece la distractie, pentru mic si mare, toti se trezesc la viata. Strazile din centru erau aglomerate cu localnici si magazine traditionale erau toate deschise.
Marine Park Beach e singura plaja publica din zona. Toti stau pe plaja, asculta muzica traditionala, fumeaza narghilea, au un covoras pentru picnic si jucarii pentru copii…asa e obiceiul, spre seara localnicii ies la picnic cu familia pe plaja si iau cam toata casa cu ei.
Ne distram pe vasul cu fundul de sticla. Barmanii ne servesc salate si cocktail-uri.
Ziua a cincea
Timp liber pentru relaxare. Ne bucuram de facilitatile resortului.
Ma indragostesc de acesti biscuti:
Ziua a sasea
Dupa micul dejun plecam la Marea Moarta, primul SPA din lume, locul din care chiar regina Cleopatra a Egiptului se trata cu namol si sare.
Salinitatea este de 34%, asa ca pur si simplu plutesti in apa, vrei – nu vrei.
Ne cazam la Hilton Dead Sea Resort & Spa 5*, in camere cu sea view, un rasfat de servicii! Stiati ca hotelul e la cea mai joasa altitudine de pe planeta? la 420 de metri sub nivelul marii!! Complexul este un adevarat sat arab in miniatura, cu piete, alei decorate cu flori si palmieri, infinity pool, terenuri de sport, muzica live.
Atractia locului este baia in Marea Moarta. Este o senzatie minunata sa plutesti… simteam pe sub picioare un curent de apa mai rece si ma amuzam, ca eu nici la piscina nu sunt in stare sa fac pluta. Acum natura m-a ajutat sa imi depasesc un handicap. Ha, ha!
Am gasit o falie de namol sedimentat in timp. Fiecare dintre noi am luat acasa cate o bucata, pentru ca daca o amestecam putin in apa va rezulta chiar namolul cu care toti ne-am pictat pe malul marii.
Cativa din grup au vrut sa incerce o plaja privata, la Oh Beach Club. Extrem de scump (35 dirhami/persoana), pustiu si murdar, nu ar mai merge, au venit dezamagiti.
Ziua a saptea
Timp liber pentru relaxare.
Ne bucuram de facilitatile resortului Hilton Dead Sea Resort & Spa 5*.
Fara shopping? Nu se poate! Iesim in oras pentru ultimele suveniruri.
Ziua a opta
Mic dejun si transfer aeroportul din Amman.
Plecam acasa.
Cu Iordania mai adaugam o fila cu amintiri in jurnalul de calatorii.
Am mai scris o poveste de viata, din vacanta.
Va invit sa experimentati si voi Iordania si sa vedeti totul prin filtrul propriu.
Pentru mine, in Iordania, cea mai intensa traire a fost sa fiu una cu stanca rosie din Petra. M-am simtit mare, puternica, rezistenta. O alta bucurie a fost sa admir rasaritul soarelui in desert. Minunea ciclicitatii timpului, a culorilor si a senzatiilor in fiecare moment este fascinanta.
Un zambet,
Un condiment,
Un sentiment!
Un sentiment de armonie!
Asa va dorim sa fie!
Enjoy Touring va aduce bucurie cu fiecare calatorie.
Si asta nu se poate suprinde in nici o fotografie.
Am zis povestea noastra…
Povestea voastra cand incepe?
Va astept cu drag sa o planuim impreuna.
Hai cu noi!
Let’s enjoy!
A title
Image Box text
Daniela Berbece
Fondator Enjoy Touring
+40741559352
daniela@enjoytouring.ro